Succesiunea este una dintre etapele care apar inevitabil după un deces în familie. Nu e ușor de gestionat, mai ales din punct de vedere emoțional, dar nici partea legală nu este simplă. Dacă nu știi de unde să începi, ce acte îți trebuie sau ce implică procedura, e ușor să te simți copleșit. Tocmai de aceea, merită să înțelegi clar ce presupune o succesiune notarială: cât durează, cât te costă și ce trebuie să pregătești.
Ce înseamnă succesiunea la notar?
Succesiunea este procedura legală prin care bunurile unei persoane decedate sunt transmise moștenitorilor. Se poate face în instanță sau la un notar public, dar varianta notarială este mai simplă, mai rapidă și mai puțin costisitoare. Dacă între moștenitori nu există neînțelegeri, notarul este cea mai bună alegere.
După ce ți se eliberează certificatul de deces, ai de ales: mergi la tribunal sau ceri deschiderea procedurii de succesiune la un birou notarial. Majoritatea oamenilor aleg a doua variantă.
Cât durează procedura de succesiune?
Durata poate varia în funcție de mai mulți factori. Dacă ai toate actele pregătite și toți moștenitorii sunt de acord, poate fi finalizată într-o săptămână. În alte cazuri, poate dura câteva luni.
Timpul este influențat de:
- existența tuturor documentelor în original;
- numărul și disponibilitatea moștenitorilor;
- dacă moștenirea include imobile, terenuri, conturi bancare sau alte bunuri complexe;
- dacă există testament;
- programările la biroul notarial.
O succesiune simplă (un apartament și un cont bancar, fără divergențe) poate fi încheiată în 5-10 zile lucrătoare. Pentru situații mai complicate, cum ar fi moșteniri cu mai multe imobile sau lipsa unor acte, termenul poate depăși o lună.
Ce documente îți cere notarul pentru succesiune?
Pentru a deschide dosarul de moștenire, trebuie să te prezinți la un notar public cu un set clar de documente. Ideal este să ai totul pregătit încă de la prima programare. Iată lista principală:
Acte despre persoana decedată
- Certificatul de deces (original și copie);
- Certificatul de naștere și cel de căsătorie (dacă e cazul);
- Ultimul act de identitate (buletin/carte de identitate);
- Testamentul (dacă a lăsat unul).
Acte despre moștenitori
- Cărțile de identitate ale tuturor moștenitorilor;
- Certificatele de naștere și căsătorie (pentru stabilirea legăturilor de rudenie);
- Certificatul de deces al soțului/soției (dacă e cazul);
- Certificatele de naștere ale copiilor din căsătorii anterioare.
Acte despre bunurile moștenite
- Acte de proprietate pentru imobile (contract de vânzare-cumpărare, titlu de proprietate, certificat de moștenitor anterior);
- Extrase de carte funciară;
- Documente de evaluare (pentru stabilirea valorii bunurilor);
- Adeverințe de la bancă (pentru conturi bancare);
- Facturi sau documente care atestă existența altor bunuri de valoare (mașini, terenuri, acțiuni etc.).
Alte documente
- Certificatul de atestare fiscală de la direcția de taxe locale (pentru imobile);
- Cerere de deschidere a succesiunii;
- Declarația privind acceptarea moștenirii.
Notarul poate solicita documente suplimentare în funcție de situația concretă. Dacă lipsește un act, poate dura mai mult obținerea acestuia. De exemplu, un extras CF poate fi eliberat în 2-3 zile, dar un duplicat al unui contract vechi poate dura și câteva săptămâni.
Cât costă o succesiune la notar?
Costurile variază în funcție de valoarea masei succesorale (adică a bunurilor care se moștenesc) și de onorariul practicat de biroul notarial. Notarul public stabilește onorariul conform unui barem minim reglementat, dar poate adăuga și alte cheltuieli în funcție de complexitate.
În general, costurile implică:
1. Onorariul notarului
Este proporțional cu valoarea totală a bunurilor moștenite. Ca reper general:
- pentru o masă succesorală de până în 50.000 lei, costul este în jur de 1.000 – 1.500 lei;
- pentru valori între 50.000 și 100.000 lei, poate ajunge la 2.000 – 3.000 lei;
- pentru sume mari (peste 200.000 lei), onorariul poate depăși 5.000 lei.
Aceste sume sunt orientative. Unele birouri oferă estimări gratuite pe baza documentelor depuse. Totul depinde de complexitate și de numărul actelor de redactat.
2. Taxe notariale și TVA
Pe lângă onorariu, se aplică TVA (19%). În unele cazuri apar taxe pentru legalizări, copii conforme, semnături multiple sau consultanță suplimentară.
3. Costuri administrative
- Eliberarea extraselor CF (în jur de 20-40 lei per extras);
- Taxe de timbru;
- Taxe locale (pentru certificatul fiscal sau alte acte);
- Evaluare imobile (dacă e necesară o evaluare oficială).
4. Alte cheltuieli posibile
- Declarații suplimentare (în cazuri speciale);
- Deschiderea testamentului (dacă e sigilat);
- Întocmirea de acte adiționale (în cazul renunțării la moștenire sau înstrăinării bunurilor moștenite).
Cât ai timp să deschizi succesiunea?
Termenul general pentru acceptarea moștenirii este de 1 an de la data decesului. Dacă nu declari nimic în acest interval, se presupune că ai renunțat. Există și cazuri excepționale în care termenul poate fi prelungit, dar se ajunge, de obicei, în instanță.
Nu este obligatoriu să deschizi succesiunea imediat, dar e recomandat să nu amâni. Dacă vrei să vinzi sau să închiriezi un imobil moștenit, ai nevoie de certificatul de moștenitor.
Ce se întâmplă dacă nu toți moștenitorii sunt de acord?
Dacă un moștenitor refuză să se prezinte sau nu este de acord cu împărțirea bunurilor, procedura notarială se blochează. În acest caz, singura opțiune rămâne instanța de judecată.
Există însă posibilitatea ca cei prezenți să își ridice partea lor de certificat, urmând ca restul să rămână suspendat. Notarul va menționa acest lucru în actele întocmite.
Ce rol are notarul în succesiune?
Notarul public nu este doar un intermediar. Are atribuții clare și te ajută să:
- identifici toți moștenitorii legali;
- verifici valabilitatea testamentului (dacă există);
- calculezi masa succesorală și cotele fiecărui moștenitor;
- redactezi declarațiile și actele necesare;
- legalizezi actele.
Un birou notarial te poate ghida pas cu pas. Poți întreba de la început care sunt costurile, ce documente trebuie completate și ce termene trebuie respectate.
Poți refuza moștenirea?
Da. Dacă nu vrei să accepți moștenirea (din motive personale, fiscale sau din cauza datoriilor persoanei decedate), poți da o declarație de renunțare. Aceasta se face tot la notar și este ireversibilă. După ce ai semnat, nu te mai poți răzgândi.
Renunțarea nu înseamnă că poți alege ce moștenești. Ori accepți tot, ori nimic.
Ce se întâmplă dacă există un testament?
Dacă defunctul a lăsat un testament, notarul îl analizează și îl pune în aplicare. Testamentul poate fi olograf (scris de mână), autentic (făcut în fața notarului) sau secret (depozitat într-un plic sigilat la notar). Fiecare formă are particularități.
Important de știut este că legea prevede o rezervă succesorală. Adică, moștenitorii legali (copii, soț/soție) au dreptul la o parte minimă din moștenire, chiar dacă testamentul spune altceva. Notarul se va asigura că acest drept este respectat.
